Examen de fizică...

Ceea ce urmează a fost de fapt o întrebare pusă la un examen de fizică, la Universitatea din Copenhaga: Descrieți cum se determină înălțimea unui zgârie-nori cu ajutorul unui barometru. Un student a răspuns: se leagă o bucată lungă de sfoară la baza barometrului, apoi se coboară barometrul de pe acoperișul zgârie-norilor până la sol. Lungimea șnurului plus lungimea barometrului este egală cu înălțimea clădirii.

Acest răspuns extrem de original l-a indignat atât de tare pe examinator, încât elevul a fost imediat respins. Acesta a făcut apel la drepturile sale de bază, argumentând că răspunsul său era indiscutabil corect, iar universitatea a numit un arbitru independent pentru a decide cazul. Arbitrul a hotărât că răspunsul era într-adevăr corect, dar că nu prezenta cunoștințe perceptibile de fizică. Pentru a rezolva problema, s-a decis să îl invite din nou pe student și să îi acorde șase minute pentru a da un răspuns oral care să arate cel puțin o minimă familiaritate cu principiile de bază ale fizicii.

Timp de cinci minute, elevul a stat liniștit, cu capul înainte, pierdut în gânduri. Arbitrul i-a reamintit că timpul se scurgea, la care elevul a răspuns că avea câteva răspunsuri extrem de relevante, dar că nu se putea decide pe care să le folosească. Când a fost sfătuit să se grăbească, el a răspuns în felul următor:

În primul rând, ai putea să duci barometrul până pe acoperișul zgârie-norilor, să-l arunci peste margine și să măsori timpul necesar pentru a ajunge la sol. Înălțimea clădirii poate fi calculată cu formula H=0,5g x t2. Barometrul ar fi dispărut însă! Sau, dacă soarele strălucește, puteți măsura înălțimea barometrului, îl puteți ridica și măsura lungimea umbrei sale. Apoi se măsoară lungimea umbrei zgârie-norilor, după care este simplu să se calculeze înălțimea zgârie-norilor folosind aritmetica proporțională. Dar, dacă doriți să fiți extrem de științifici, puteți lega o bucată scurtă de sfoară de barometru și să îl legănați ca pe un pendul, mai întâi pe pământ și apoi pe acoperișul zgârie-norilor. Înălțimea corespunde abaterii forței gravitaționale de restabilire T=2pi2 (l/g).

Sau, dacă zgârie-norii au o scară de urgență exterioară, cel mai simplu ar fi să se urce pe ea, să se bifeze înălțimea zgârie-norilor în lungimi de barometru și să se adune în partea de sus.

Dar dacă doriți doar o soluție plictisitoare și ortodoxă, atunci, bineînțeles, puteți folosi barometrul pentru a măsura presiunea aerului pe acoperișul zgârie-norilor și pe sol și să convertiți diferența în milibari pentru a calcula înălțimea clădirii. Dar, din moment ce ni se cere în mod constant să ne exercităm independența minții și să folosim metode științifice, ar fi, fără îndoială, mult mai ușor să batem la ușa portarului și să-i spunem: "Dacă vrei un barometru nou și frumos, ți-l dau pe acesta, cu condiția să-mi spui înălțimea acestui zgârie-nori.


.